Arhiva | Cu bicicleta RSS feed for this section

Ceasul rau, pisica neagra

26 Aug

Ieri am constatat ca toate lucrurile importante pentru mine, cele care ma ajuta sa comunic si sa ma misc, sunt intr-o masura sau mai mare bulite.

Blackberry-ul meu s-a spart si se mai tine intr-o ata. La propriu adica: l-am legat cu o ata. Nu stiu daca din cauza asta sau nu, dar nu imi mai merge nici netul pe el. Adio twit-uri in miscare, adio postari pe facebook. Adio „i will never be borred again”.

Bicicleta a ramas intr-o singura frana. Plus ieri mi-a cazut lantul si m-am oprit in mijlocul Pietei Vitan, am pus-o cu roatele in sus si am mesterit-o. Ma scaldam in vaselina pana la coate. In plus, scartaie de zici ca sta sa se rupa. De ce nu s-o compensa? Vaselina in exces de pe lant sa se duca la locul rau scartaitor…

Masina Galbena a facut pana. Acum o luna! De atunci mergem cu roata de rezerva. Nu pare dramatic? Sa conduceti voi o masina cu 3 roti de tractor si una de semicursiera. Sa vedeti cum vi se rupe sufletul cand fix cu roata „de bicicleta” dai intr-un gropan, in timp ce grasele si solidele ei surate se lafaie pe asfalt lin.

Sigur e o conspiratie mondiala. Dar ce vrea ea sa-mi spuna?

Anunțuri

Mi-am cunoscut sala de fitness pereche

16 Aug

Stiti cum se zice ca fiecare avem pe lume un suflet-pereche? Si sufletul ala pereche vine cand te astepti mai putin, dupa ce ai testat mai multe suflete care s-au dovedit gresite pentru tine. Si sufletul asta pereche umple toate golurile pe care nici nu le constientizai. Are exact trasaturile pe care ti le doresti, te pupa daca iti plac pupaciosii, petrece daca iti plac petrecaretii, se aventureaza daca iti plac aventurosii.

Asa e si cu mine si salile de sport. Am incercat multe. E drept, eu de fapt cautam un bazin de inot. Si uite asa am testat si sali de fitness, ca vin la pachet de multe ori. In plus, cand am gasit bazinul de inot perfect, s-a dovedit ca cele 100 de bazine efectuate per sesiune nu au deloc efectul scontat. De a-mi scadea greutatea fundala adica. 😀 Si iar da-i si lupta, si cauta, si intreaba o lume intreaga.

Stiam ce caut. Vizualizam antrenamentele la sala-pereche in visele mele de primavara, cand lupta cu kilogramele e cea mai apriga, pentru ca vine vara.

Stiam ca trebuie sa fie intense pentru ca am multa energie. Scurte pentru ca nu-mi place sa transpir pe perioade lungi de timp. Insotite de muzica motivanta data tare, ca sa ma simt ca intr-un film cu sportivi de performanta. Intr-o locatie centrala, cat mai aproape de casa, pentru a ma deplasa cu bicicleta. Cu traineri fun si care stiu sa imi recomande miscari speciale, potrivite cu mine si constructia mea fizica.

Si am gasit-o! Si va povestesc si voua despre ea, poate o identificati si voi ca fiind sala-pereche.

Se ia o camera patrata, cat o sufragerie de mare. Se aseaza in ea, intr-un cerc larg, aparate de fitness noi, ultimul racnet, care lucreaza in sistem hidraulic. Asta inseamna ca nu sunt de-alea clasice, cu greutati, ci din alea care lucreaza cu aer dozat direct proportional cu efortul depus: cu cat tragi mai tare, cu atat ele se opun mai tare. Aparatele se intercaleaza cu un numar egal de steppere. Uite:

De ce imi place? Pai sa luam pe rand ce va ziceam mai sus:
Antrenamentul e intens. Fiecare aparat lucreaza sustinut, timp de 30 de secunde, o grupa anume de muschi, urmat de stepper care ii relaxeaza si ii ajuta sa se dezvolte. Transpiri o fantana, vorba Roxanei.
Antrenamentul e scurt. Dureaza 30 de minute. 3 ture de aparate si de steppere, a cate 30 de secunde fiecare. Scurt si la obiect. Cardio, forta, stretching la final si gata!
Antrenamentul e insotit de muzica motivanta plus de o voce inregistrata care te anunta cand trebuie sa schimbi aparatul si sa incepi cele 30 de secunde de miscare.
FitCurves este la Vitan, foarte aproape de Bucuresti Mall. Uite aici pagina de contact. Ma desparte de sala o strada, respectiv Popa Nan.
Sesiunile de training sunt coordonate de Paula, Ana-Maria sau Ramona. Ele nu te scapa din ochi si iti indica miscarile potrivite cand vine randul stepperelor.

Asta e! Gata, i-am facut reclama. Pentru ca mie mi se potriveste manusa. Pentru ca de cand am intalnit sala asta ma simt mai bine. Pentru ca imi face chiar placere sa ma duc in fiecare zi.

Pe Facebook o gasesti aici – http://www.facebook.com/FitCurves

Lasa-mi o vorba sa imi spui cum ti se pare.

>Masa Critica de iunie

25 Iun

>Aseara, incepand de la ora 8 si pana dupa 10, am biciclit in masa. Critica masa asta, nu asa oricum. E prima oara cand particip, dar sigur nu va fi ultima. Uite ce scrie pe grupul de Facebook despre acest concept:

„Masa Critică este o plimbare în masă cu bicicletele, care are loc de obicei în ultima zi de vineri a fiecărei luni, în mai multe oraşe de pe glob. Masa Critică nu este condusă de nimeni, şi nu are nici un mesaj oficial, cu toate că este în general înţeleasă ca un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate) şi de a atrage atenţia asupra problemelor de siguranţă a celor ce folosesc forme de transport nemotorizate atunci când sunt nevoiţi să împartă drumul cu traficul motorizat. Participanţii se întâlnesc într-un loc şi la o oră prestabilită pentru a se bucura de siguranţa şi de compania pe care le-o oferă mersul în grup pe străzile oraşului, cauzând în mod intenţionat o uşoară şi temporară perturbare a traficului. Filosofia generală din spatele acestui eveniment este exprimată în sloganul „Noi nu blocam traficul; noi facem parte din trafic.”

Evenimentele de tip Masa Critică sunt auto-organizate, noncomerciale şi noncompetitive, şi operează printr-o luare de decizii informală, „prin difuzie”, independent de conducători. De asemenea, acestea sunt adesea neoficiale, fara autorizaţii de la autorităţile municipale. De obicei sunt stabilite dinainte doar data, ora şi locul întâlnirii. În unele oraşe, traseul, punctul de final, sau anumite puncte de atracţie de pe traseu sunt stabilite dinainte. Participanţii demonstrează avantajele mersului pe bicicletă în oraşul respectiv şi pun în evidenţă modurile în care autorităţile nu se ridică la aşteptările cicliştilor în termeni de siguranţă şi facilităţi.”

Dragut a fost ca Politia Romana, desi nu fusese solicitata initial, s-a alaturat grupului destul de mare (2-3-4 sute) si ne-a escortat pe tot parcursul traseului. Care traseu a fost: Parcul Izvor – Piata Constitutiei – Piata Alba Iulia – Piata Muncii – Bd. Iancului – Obor – Piata Victoriei – Pasajul Basarab – Politehnica – Mall Afi – Academia militara – Bd. Eroilor – Splai – Parcul Izvor. In total vreo 24 de kilometri.

Nu am facut poze de data asta, dar uite ceva link-uri utile. Mai adaug daca mai gasesc:
http://fotomaniacu.blogspot.com/2011/06/masa-critica-de-vineri-in-care-dilimake.html
http://www.facebook.com/home.php?sk=group_155965911105854

>Si a fost triathlon Faraasfalt.ro in Vama Veche

12 Iun

>Sambata, 11 iunie, la Vama Veche, pe o vreme aparent cainoasa, dar in realitate numai buna de sport, aproximativ 600 de concurenti au luat startul la triathlonul organizat de www.faraasfalt.ro.

Nu, nu m-am numarat printre ei, desi, judecand dupa faptul ca m-am prezentat la toate punctele de start si la toate cele de finish, ai putea sa ma banuiesti de vreun avant sportiv… Dar nu! Am avut interes: fratele si 2 prieteni buni au participat. In plus, unde e o adunare de oameni hop si eu cu aparatul foto…

Care va sa zica a fost frumos. Mai ales proba de inot, 400 de metri sau 800, in functie de optiunea de traseu, intr-o mare inghetata, care a pus in miscare chiar si sangele celor de pe mal… 5, respectiv 10 km de alergare i-au incalzit pe participanti pana la os. Totul a culminat cu un traseu accidentat de padure, deal, vale, rau, ram, de nu mai putin de 35 de km.

Ce-am castigat eu? Pai entuziasmul de a vedea atata lume doritoare de aer, miscare, competitie. Dar si ceva cadre foto (vreo 300) luate aproape de finalul cursei de 35 km de bicicleta. Nu in ultimul rand, fragmente de conversatie cu oameni care trecusera, la ora la care treceau prin dreptul meu, prin momente de maxim efort si moral slabit din cauza noroiului, a distantei considerabile. Obositi, murdari, cu bicicletele praf, majoritatea aveau cate un salut si cate o glumita de facut. De remarcat unul dintre concurenti care a iesit in alergare pe propriile picioare din padure, fara bicicleta (prima fotografie). El o abandonase fiindca se rupsese si a terminat cursa pe jos, ba chiar pe un loc onorabil. Ne-am oferit sa il luam cu masina, dar invingatorul din el a refuzat. Bravo tuturor!

Mesaj pentru participantii la proba de bicicleta: mai stiti cand ati ajuns la pod aproape de Limanu? Mai stiti ca erau 3 nebuni care aplaudau si va incurajau in mijlocul pustietatii si va spuneau ca mai sunt doar 7-8 km si doar pe asfalt? E, eu eram cea cu aparatul foto. Toate pozele facute le voi trimite organizatorilor. Dar daca doriti sa le primiti si direct, dati-mi un mail la cristina punct constantinescu la gmail punct com. Si inca o data FELICITARI!

Toate pozele facute le gasiti aici – http://www.faraasfalt.ro/galerie.html